Engineering News
Ofertă imbatabilă: carne sintetică, la eprubetă! Cum îi aducem acasă pe cercetătorii români plecaţi la studii în străinătate? Lovitură pentru Acordul ACTA din partea Curţii Europene de Justiţie Dacian Cioloş: Îmi doresc foarte mult ca mediul rural din România să aibă acces la Internet Tinerii de astăzi preferă protestele online Primul satelit românesc, lansat în spaţiu Nicolae Zamfir la Interviuri neconvenţionale Manifestaţii împotriva ACTA în întreaga lume şi la Bucureşti O anchetă FBI din 1991 îl readuce în atenţia publicului pe Steve Jobs Cum trec japonezii prin iernile grele? Cu inteligenţă practică Produse îndrăgite fabricate în China cu preţul a numerose vieţi omeneşti Imagini inedite de pe faţa întunecată a lunii Hackerul român care a spart serverele armatei SUA, NASA şi Pentagonului a fost reţinut Membri Anonymous, în stradă, împotriva ACTA Ora de Ştiri: ACTA - Lege anti-piraterie sau cenzurarea internetului? Site-uri guvernamentale atacate de oponenţii ACTA Opoziţia cere explicaţii privind semnarea ACTA
O idee apărută sub o formă sau altă în zeci de filme şi cărţi SF devine realitate: vom mânca, foarte curând, carne din eprubetă! Oamenii de ştiinţă încearcă să ne linistească. Ei declară că este mai sănătoasă, mai rentabilă şi absolut identică la gust cu cea obţinută din sacrificarea animalelor. În viitorul nu prea îndepărtat, aceste produse ar putea fi complet produse în laborator.Una dintre soluţii este deja în teste: obţinerea cărnii prin creşterea de celule stem. Cercetătorul olandez Mark Post şi echipa sa încearcă să creeze un ţesut muscular şi, în ultimă instanţă, să înlocuiască întreaga industrie a cărnii.La un simpozionul Asociaţiei Americane pentru Avansarea Ştiinţei au fost prezentate şi alte variante de carne sintetică - obţinută, spre exemplu din plante.Soluţiile pentru carnea sintetică elimină din start premiza folosirii unor substanţe nesănătoase sau cancerigene. Motivul acestor dezbateri este pe de-o parte cruzimea faţă de animale, dar şi ineficienţa industriei - industria mondială de carne are nevoie de mai multe resurse şi produce mai multe deşeuri decât orice altă industrie alimentară.
Tinerii care pleacă să studieze la universităţi din străinătate nu pot fi prea uşor convinşi să se întoarcă! Pentru cercetatori, de exemplu, Ministerul Educaţiei a derulat un program, prin care să-i determine să revină în ţară. Din câteva mii plecaţi prin toată lumea, s-au întors mai puţin de 100 în 4 ani. Dar birocraţia de la noi îi face de multe ori să se simtă mai degrabă contabili decat cercetători. Mihaela Florea s-a întors din Belgia în urmă cu 4 ani şi acum face cercetare în chimie, în identificarea materialelor poluante. Nu s-a lăsat descurajată de faptul că poate să-şi primească salariul o dată la 4 luni sau că trebuie să rupă din timpul alocat cercetării pentru completarea a tot felul de hârtii. Ca şi Mihaela sau Ana Maria, mai sunt aproape 100 de români reveniti în ţară de 4 ani încoace. Un număr prea mic dacă ne gândim ca exact în acest interval de timp, au existat programe de stimulare a revenirii în ţară a cercetătorilor. Cei care au rămas peste hotare se luptă cu alte rigori. Din acest an, cercetătorii români care lucrează în străinătate şi care vor să se întoarcă pot să opteze pentru o nouă competiţie care presupune conducerea unor proiecte de cercetare.
Lovitură grea pentru controversatul Acord privind combaterea contrafacerii - ACTA. Curtea Europeană de Justiţie a dat joi o soluţie într-un caz care priveşte monitorizarea persoanelor pe internet. Curtea a fost sesizată în acest caz de Tribunalul din Belgia, care i-a cerut să se pronunţe într-un litigiu între Oficiul Naţional pentru Drepturile de Autor şi reţeaua de socializare Netlog. Oficiul ceruse respectivei reţele să îşi urmărească utilizatorii şi să le interzică să folosească orice conţinut media la care nu a fost plătit dreptul de autor. În soluţia dată, Curtea Europeană argumentează că, dacă s-ar da dreptate Oficiului Belgian pentru Drepturi de Autor, s-ar încalca dreptul reglementat în Uniunea Europeană privind libertatea de comunicare pe internet.Lituania, Polonia şi Bulgaria au suspendat ratificarea acordului ACTA, pe care România l-a semnat luna trecută. Implicaţiile acestei decizii a Curţii Europene de Justiţie vor fi detaliate în cadrul unei dezbateri moderată de Raluca Belciu la TVR Info. Dezbaterea de la TVR Info, aici [109578]
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş se află într-o vizită de două zile în România. El va avea întâlniri cu mai mulţi oficiali români. Prima întrevedere a avut o cu ministrul Stelian Fuia.Subiectele discutate cu ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, au fost: reforma politicii agricole comune, absorbţia fondurilor europene, impactul pe care l-au avut investiţiile care sunt finanţate prin programul de dezvoltare rurală în economia reală şi aducerea internetului în bandă largă, în broadband, în mediul rural."Există fonduri, în total aproape 100 de milioane de euro din fonduri europene, din care în mare parte e vorba de fonduri din fonduri structurale, dar şi dezvoltarea rurală contribuie cu ceva mai mult de 20 de milioane de euro, un program pe care sunt întârzieri în momentul de faţă, şi eu, ca şi comisar european pe agricultură şi dezvoltare rurală, îmi doresc foarte mult ca aceste program să poată să fie realizat până la capăt în România şi mediul rural din România să aibă acces la Internet, pentru că e un element important pentru dezvoltarea economică a acestor zone", a declarat Dacian Cioloş.
Tinerii noştri preferă protestul online. Un studiu IMAS arată că studenţii care au demonstrat în Piaţa Universităţii sunt o excepţie. Pentru tinerii care aleg să se implice, însă, acţiunile publice de protest sunt o modalitate eficientă de a schimbă societatea. Tinerii de astăzi au tendinţa de a socializa mai degrabă pe Internet. Lucrurile stau la fel şi când vine vorba despre implicare civică. Potrivit studiului IMAS, gradul lor de implicare rămâne ridicat în mediul virtual şi redus în viaţa reală.Cei mai mulţi dintre tinerii intervievaţi nu au participat vreodată la un protest şi nu se implică civic pentru a determina schimbarea unei situaţii în societate. Motivele invocate: nu avut ocazia, aţiunile li se par inutile sau ineficiente. În general, protestele sunt văzute ca situaţii de risc fizic sau social. 
Primul satelit românesc a fost lansat în spaţiu, luni, la ora 12, din Guyana franceză. Botezat Goliat, satelitul are o cameră video încorporată pentru observarea Pamantului si un detector de radiaţii nucleare cu ajutorul cărora se vor face mai multe observatii stiintifice. Imagini în direct de la lansare au fost prezentate pe site-ul Agenţiei Spaţiale Europene. Proiectul face parte dintr-unul european prin care vor fi lansaţi, în total, nouă sateliti de pe racheta Vega.
Coordonatorul proiectului de la Măgurele, profesorul Nicolae Zamfir, este invitatul lui Mihai Rădulescu la Interviuri Neconvenţionale.Prin proiectul pe care îl coordonează, reputatul profesor va realiza cel mai puternic laser din lume.Mai multe detalii despre interesanta activitate pe care o desfăşoară la Măgurele, în interviul alăturat. 
În întreaga lume, sunt anunţate, sâmbătă, manifestaţii împotriva ACTA, care priveşte lupta împotriva contrafacerilor de toate felurile, mergând de la mărfuri, medicamente şi până la pirateria pe internet. Una dintre petiţiile online, împotriva acestui acord, a adunat deja peste două milioane de semnături.Demonstraţii de amploare, în special ale internauţilor, vor avea loc mai ales în capitalele ţărilor foste comuniste - Sofia, Varşovia, Praga, Bucureşti sau Budapesta - care se tem că acordul poate aduce atingere libertăţii de exprimare. În Europa, ACTA a început să piardă susţinerea ţărilor care au semnat deja tratatul. Germania şi Letonia au suspendat, vineri, procesul de ratificare. Printre semnatare sunt 22 de ţări din Uniunea Europeană, inclusiv România.[109236]La noi în ţară, au fost anunţate manifestaţii la Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi. În Capitală, contestatarii ACTA s-au alăturat, de la ora 16:00, protestatarilor din Piaţa Universităţii. La Oradea, aproximativ 60 de persoane protestează, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Unirii, oamenii cerând ca acest tratat să nu intre în vigoare.Aproape 100 de persoane protestează în Piaţa Universităţii din Capitală, împotriva ACTA. Cu amănunte de la faţa locului vine Alina Grigore. [109362]
La nici jumătate de an de la moartea sa, numele cofondatorului Apple reţine din nou atenţia. O anchetă FBI, deschisă în 1991 arată că Steve Jobs a fost ţinta unei alerte cu bomba în 1985. Din document reiese că Jobs a consumat droguri în tinereţe, şi-a neglijat fiica născută dintr-o relaţie din afara căsătoriei şi chiar deforma realitatea ca să-şi atingă scopurile.În paginile publicate de FBI se poate citi că, mai multe persoane au pus la îndoială onestitatea lui Jobs şi au declarat că el a denaturat realitatea ca să-şi atingă scopurile. O persoană chestionată apreciază că era un individ ipocrit. Steve Jobs, care a fost indisponibil timp de 3 săptămâni, ca să răspundă întrebărilor FBI, a consumat droguri în liceu şi facultate, între care marijuana, haşis şi LSD. Mai multe interviuri menţionează existenţa unei fiice pe care Steve Jobs o avea dintr-o relaţie cu o prietenă din liceu, afirmând că directorul Apple a neglijat-o multă vreme.
Iernile grele i-au învăţat pe japonezii din centrul ţării cum să nu mai fie surprinşi de zăpadă! Nici de viscol! Clădirile sunt construite astfel încât să reziste capriciilor vremii, iar pe trotuare sunt instalate protecţii speciale pentru pietoni. În prefectura Niigata din Japonia, zăpezile de peste 1 metru sunt obişnuite în fiecare iarnă. Construcţiile s-au adaptat: multe acoperişuri sunt încălzite, în aşa fel încât zăpada de pe ele să se topească mai repede. În alte cazuri, pantele acoperişurilor au fost special calculate pentru a susţine o greutate mai mare sau pentru ca zăpada să alunece mai uşor. Canalizarea a fost refăcută - în dreptul multor locuinţe există guri mari sau uneori adevărate tranşee unde se adună troienele.Localnicii din prefectura Niigata se chinuie arareori cu lopeţi - folosesc mici freze sau nişte sănii pe care duc zăpada mai uşor. Pe multe străzi, odată cu sfârşitul toamnei se instalează coridoare acoperite - aşa încât oamenii să poată circula şi pe viscol, staţiile de autobuz sunt viu colorate ca să fie mai vizibile iar semafoarele sunt proiectate în aşa fel încât să poată fi văzute chiar şi în cel mai aprig viscol.
Ne-am obişnuit să fim înconjuraţi de electronice din cele mai diverse: de la televizoare, până la banalele telefoane mobile. Ce era odată un stigmat, eticheta fabricat în China, a ajuns astăzi o normalitate. Majoritatea covârşitoare a dispozitivelor sunt fabricate în China. Am putea crede că producţia lor este automatizată, însă nu e tocmai adevărat. O echipă CBS a descoperit că la una din principalele uzine de componente, angajaţii recurgeau la sinucideri frecvente, din cauza surmenajului.Un telefon mobil vândut în zeci de milioane de exemplare în lumea întreagă, cu cei mai devotaţi fani, produsul unor minţi sclipitoare. Profitul companiei producătore se ridică la zeci de miliarde de dolari anual. Aici este locul în care se fabrică: Shenzen, în sudul Chinei, într-o zonă puternic dezvoltată. Un oraş de 14 milioane de locuitori.Bloggerul Mike Daisey şi-a propus să vadă unde se fabrică telefonul pe care îl îndrăgeşte. N-a găsit însă doar linii robotizate, ci şi lungi şiruri de lucrători. Unii de nici 14 ani. Şi, cel mai sinistru, a observat plase puse în jurul clădirilor uzinei. Avea să afle că erau instalate pentru sinucigaşi; chiar în timp ce era acolo, oameni surmenaţi s-au aruncat de pe clădire ca să-şi ia viaţa.Se întâmpla în 2010 şi activiştii au susţinut că e imposibil ca beneficiarul Apple să nu ştie de situaţia de la furnizorul său; şeful de atunci al companiei Steve Jobs a negat că este o problemă socială. 
Luna îşi dezvăluie din secrete. NASA a dat publicităţii imagini inedite de pe faţa întunecată a satelitului natural al Pământului. Una dintre cele doua sonde gemene Grail au trimis la sol 30 de secunde de imagini absolut inedite. În filmuleţ se vede şi Mare Orientalis, cel mai mare crater de pe Luna, cu un diametru de 900 de kilometri.O camera specială a surprins şi detalii ale craterului Drygalski în centrul căruia se află un vârf creat de impactul cu un asteroid sau o cometă.Mii de elevi de gimnaziu vor selecta zonele de pe suprafaţa lunară ţi vor cere Centrului de Comandă de la San Diego să le fotografieze.Coordonatorul programului este Sally Ride, prima femeie din SUA care a zburat în spaţiul extraterestru. 
Valerian Vreme a declarat în Telejurnalul TVR că Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA) se află într-o primă fază a dezbaterii. El a fost în dezbatere la Comisia Europeană şi urmează dezbaterea la Parlamentul European, apoi ratificarea de către Parlamentele Naţionale. Ministrul a precizat că Tratatul nu a fost semnat de domnia sau de Ministerul pe care îl conduce, ci de un ataşat comercial al României la Tokyo. Valerian Vreme s-a declarat gata de a participa la o dezbatere pe acest subiect. Ministrul Comunicaţiilor a mai spus că personal nu a găsit puncte nevralgice la acest tratat, dar că este gata de dialog. Vreme a precizat că ştie de acest document din 19 ianuarie anul acesta, când Tratatul a ajuns la minister. Iniţiat de Japonia, Tratatul ACTA a fost semnat până acum de 22 de state din Uniunea Europeană, inclusiv de România. Ţări precum Germania sau Olanda nu l-au semnat. ACTA (Tratatul comercial împotriva produselor contrafăcute) stipulează că furnizorii de internet vor fi obligaţi să închidă orice site care încalcă în vreun fel orice drept de autor. 
Hackerul din Timişoara, acuzat că a spart servere care aparţin armatei Statelor Unite, NASA şi Pentagonului a fost reţinut. Procurorii DIICOT, în colaborare cu agenţi FBI l-au ridicat din locuinţa sa din Timişoara şi l-au adus sub escortă, la Bucureşti, pentru audieri. Răzvan Manole Cernăianu are 20 de ani şi este student la Informatică. Tânărul a fost identificat de autorităţile americane şi cele române drept hackerul TinKode. Anchetatorii au informaţii că studentul ar fi lansat atacuri informatice şi ar fi accesat servere guvernamentale. Datele confidenţiale obţinute au fost copiate şi transferate în propriul sistem informatic. Mai mult, hackerul este acuzat că a postat datele pe un site la care putea avea acces oricine. 
Tratatul împotriva contrafacerii şi pirateriei generează dezbateri aprinse în România. Internauţii şi activiştii se tem de riscul apariţiei unei poliţii a Internetului şi obligarea providerilor de a capta, preventiv, toate mesajele pe care un utilizator de internet le trimite şi le primeşte, cu scopul de a depista un material piratat. Oficialii ţin să liniştească populaţia: nu există niciun pericol pentru cei care navighează pe internet cu gânduri curate!
ACTA, acordul iniţiat de Statele Unite şi Japonia în urmă cu cinci ani, este criticat chiar în legislativul american, unde unii congresmani se tem că ar legaliza cenzura. Poziţia Administraţiei este însă clară. Reprezentantul american pentru comerţ, Ron Kirk, apreciază că noul Acord marchează un progres uriaş în combaterea pirateriei intelectuale şi a uzurpării drepturilor de autor. Corespondentul nostru la Washington, Nicolae Melinescu, are detalii.
Tratatul ACTA i-a scos în strada pe membrii grupului de hackeri Anonymous, care au defilat sâmbătă, în premieră, pe străzile Parisului. Proteste similare au avut loc în aproximativ 30 de oraşe franceze. Detalii de la corespondentul TVr la Paris, Vasile Damian. 
Dezbateri aprinse pe marginea tratatului comercial ACTA, semnat zilele trecute şi de ţara noastră. Deocamdată, oficialii din România nu au oferit explicaţii despre acest tratat. Între timp, în întreaga lume, hackerii au început să spargă site-urile autorităţilor în semn de protest. ACTA (Tratatul comercial împotriva produselor contrafăcute) stipulează că furnizorii de internet vor fi obligaţi să închidă orice site care încalcă în vreun fel orice drept de autor. Comentează subiectul invitaţii Orei de Ştiri: Liliana Savu - avocat şi Gheorghe Şerban - directorul Asociaţiei Naţională a Internet Service Providerilor. 
Grupul de hackeri Anonymous a atacat site-ul guvernului slovac, în semn de protest faţă de aderarea autorităţilor de la Bratislava la tratatul comercial ACTA (Tratatul comercial împotriva produselor contrafăcute.)Mai multe site-uri ale unor guverne şi instituţii europene au căzut deja victimă hackerilor în ultimele zile: cele ale executivelor din Polonia şi Cehia, cel al Băncii Centrale lituaniene şi cel al Parlamentului European. 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au semnat tratatul ACTA, care vizează lupta împotriva contrafacerii la scară largă a bunurilor şi impotriva pirateriei pe internet. Potrivit documentului, furnizorii de internet vor fi obligaţi să închidă orice site care încalcă în vreun fel orice drept de autor. Criticii acordului consideră că aceasta constituie o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare pe Internet. 
ACTA (Tratatul comercial împotriva produselor contrafăcute) a devenit deja un subiect de dispută între opoziţie şi putere. Liderul PSD, Victor Ponta, îi cere explicaţii premierului Emil Boc, pentru că a semnat Acordul în numele României, fără să îl discute mai întâi public. Întrebat despre acest subiect controversat, prim-ministrul susţine că nu are date pentru a putea răspunde.Controversatul act negociat în secret a fost semnat de mai multe ţări din UE, printre care şi România. Documentul stipulează că furnizorii de internet vor fi obligaţi să închidă orice site care încalcă în vreun fel orice drept de autor.
Menu
Ads
